Trestia frântă și mucul care mai arde încă…

„Trestia frântă n-o va zdrobi și mucul care mai arde încă, nu-l va stinge. Va vesti judecata după adevăr. “(Isaia 42:2,3)

Christos nu a atras atenția asupra Sa. Smerenia și nu forța a fost elementul său caracteristic. „trestia frântă n-o va zdrobi, și mucul care mai arde încă, nu-l va stinge”. Limbajul evreiesc nu descrie lucrurile în concepte abstracte ci în imagini vii. Aceste imagini cu siguranță au fost înțelese de către ascultătorii lui Isaia.

„Trestia frântă” trimite la imaginea unui păstor ce ar fi tăiat o astfel de bucată de lemn pentru a-și face un fluier. Păstorul taie această trestie apoi încet o șlefuiește, ii bate capătul cu o piatră netedă. Continuă să facă acest lucru în timp ce roteste aceasta bucată de trestie. Trebuie să fie foarte atent pentru că dacă ar fi zgâriat-o, dacă ar fi frânt-o cu piatra ar fi fost fără valoare ca instrument. Ar trebui s-o arunce și să ia alta.

Acelasi lucru este valabil și pentru mucul care încă mai arde și pe care nu-l stinge. În zilele lui Isaia lampa era un mic vas cu ulei în care era lăsată o bucată de in pentru a fi aprinsă. După un timp mucul prindea o crustă de carbon. Începea să fumege și să stropeasca, să pâlpâie. Un asemenea muc era fără valoare. Trebuia scos din vas și aruncat.

Pentru Christos lucrurile fără valoare capăta o mare importanta. El niciodată nu va zdrobi trestia frântă si nici nu va stinge mucul care înca mai arde. El încă le poate folosi.

Marius Zărnescu.

Gripa porcina si prezidentialele.

Subiectele de “top” in aceste zile sunt legate de alegerile prezidentiale si de gripa porcina. Doua subiecte aprinse, fara legatura directa, care incing discutiile intre romani.

Candidatii la prezidentiale se intrec in declaratii si in discursuri, uneori josnice si lipsite de demnitate. Cu totii am ramas uimiti cand, dupa alegerile prezidentiale din SUA, candidatul invins in cursa prezidentiala- republicanul John McCaine-  l-a felicitat pe Barak Obama si i-a urat succes. Nu stiu daca a facut-o sincer, dar in nici un caz nu imi imaginez o situatie similara in Romania. Ai nostri nu stiu sa se respecte si sa se trateze cu onoare. Una dintre scenele remarcabile din filmul “Troia” are loc atunci cand regele Priam vine la Ahile pentru a-i cere trupul fiului sau, Hector. Intelepciunea acestui rege il pune in incurcatura pe Ahile: “pana si dusmanii isi pot arata respect”.

Dincolo de orice cauza, de orice competitie, de orice scop pe care-l avem, sa nu uitam ca intram in contact cu “persoane” create dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Iar aceste persoane, iubite de Dumnezeu, merita respectul nostru, chiar daca pentru o scurta perioada sunt si dusmanii nostri. Daca ar invata candidatii la presedintie ca pana si dusmanii isi pot arata respect, nu am mai avea parte de comedia pe care o vedem zi de zi in mijloacele media.

Gripa porcina este un subiect care trebuie luat in calcul, dar fata de care nu trebuie sa devenim paranoici. Am vazut o statistica interesanta care spunea ca, in fiecare an, in lume mor circa 500.000 de persoane din pricina gripei normale, dar ca in 6 luni nu au fost consemnate decat circa 6.000 si ceva de cazuri de deces din cauza gripei porcine. Unii spun ca tot tam-tamul asta ar fi o diversiune. Eu nu am de unde sa stiu, dar stiu, de exemplu, ca la fiecare 8 secunde o persoana moare din pricina fumatului. Se creeaza isterie in masa din pricina asta? Ati vazut indivizi cu masti pe figura controlandu-i pe elevi prin buzunare pentru a gasi tigarile ucigase? Dati o raita in jurul scolilor generale  (si lasam liceele de o parte!) si veti vedea zeci de copii pufaind moartea.

Ce sa faceti daca apar simtome de gripa? Mergeti la medic si nu neglijati boala, pentru ca in anumite circumstante poate fi fatala. Si unde mai pui ca, daca te imbolnavesti, Duminica nu mai poti merge la vot. Nu te lasa nimeni sa duci gripa porcina la prezindentiale…

Laurentiu Balcan.

Alex Tascu si HopeBand la Bacau

Intr-un scurt turneu prin tara, Alex Tascu (Radio Hope)  impreuna cu grupul crestin HopeBand se vor opri si la Bacau.

In data de 22 Noiembrie ora 10, ii vom avea impreuna cu noi la inchinare.

Ei vin cu un mesaj plin de speranta pentru orasul nostru.

Pentru cei interesati de eveniment:

Va asteptam Duminica 22 nov. la Biserica Sf. Treime, Bacau , Str Orizontului 16

Fiti binecuvantati!

http://alextascu.wordpress.com/

Testul final al credintei

În viaţa fiecărui credincios – şi a bisericii – vine un timp când Dumnezeu ne trece prin ultima testare a credinţei. Este aceeaşi testare în faţa căreia a fost pus Israelul pe partea pustie a Iordanului. Care este această testare?

Este de a privi la toate pericolele din faţă – problemele gigantice cu care ne confruntăm, zidurile înalte ale durerilor, domniile şi împărăţiile care caută să ne distrugă – şi să ne bazăm totalmente pe promisiunile lui Dumnezeu. Testarea este de a ne dedica încrederii pe viaţă în Cuvântul Său. Este o hotărâre de a crede că Dumnezeu este mai mare decât toate problemele şi duşmanii noştri.

Tatăl nostru ceresc nu caută o credinţă numai pentru o singură problemă. El caută o credinţă pentru toată viaţa, o dedicare pe viaţă de a crede că El poate face imposibilul. Acest fel de credinţă aduce linişte şi odihnă sufletului nostru indiferent de situaţia noastră. Şi avem această linişte deoarece ne-am decis o dată pentru totdeauna: „Dumnezeul meu este mai mare. El e în stare să mă scoată din orice necaz posibil.”

Domnul nostru este iubitor şi îndelung răbdător, dar El niciodată nu va permite ca oamenii Săi să trăiască în necredinţă. Poate că ai fost testat de multe ori, iar acum a venit timpul ca să iei o decizie. Dumnezeu doreşte o credinţă care să îndure ultima testare, o credinţă care nu va permite ca nimic să nu te clatine de la încrederea ta în credincioşia Sa.

Există atât de multă teologie în jurul acestui subiect al credinţei. Însă, noi, pur şi simplu, nu putem s-o rechemăm. Noi nu putem s-o creăm prin a repeta „Eu cred, eu cred cu adevărat…” Nu, credinţa este o decizie pe care o luăm de a asculta de Dumnezeu. Ascultarea reflectă credinţa.

În timp ce Israelul era pus faţă în faţă cu Ierihonul, poporului i s-a spus să nu pronunţe nici un cuvânt, dar, pur şi simplu, să meargă. Aceşti credincioşi dedicaţi nu şi-au spus în şoaptă: „Ajută-mă să cred, Doamne. Eu vreau aşa de mult să cred.” Nu, atenţia lor era concentrată asupra unui singur lucru pe care Dumnezeu l-a cerut de la ei: de a asculta de Cuvântul Lui şi de a merge înainte.

Aceasta este credinţa. Înseamnă să decizi în inima ta să asculţi de tot ce este scris în Cuvântul lui Dumnezeu, fără a pune la îndoială sau a privi superficial. Şi noi ştim că atunci când inimile noastre sunt determinate să asculte, Dumnezeu Se va asigura ca Cuvântul Său să fie clar pentru noi, fără confuzie. Mai mult decât atât, dacă El ne porunceşte să facem ceva, El ne va da puterea şi tăria de a asculta: „Cel slab să zică: „Sunt tare!” (Ioel 3:10). „Încolo, fraţilor, întăriţi-vă în Domnul şi în puterea tăriei Lui” (Efeseni 6:10).

D. Wilkerson

Lucrarea de inviorare

În Fapte 27 Pavel se afla pe o corabie care se îndrepta spre Roma, atunci când vasul a făcut o oprire la Sidon. Pavel a cerut de la sutaşul cu răspundere permisiunea de vizita nişte prieteni în oraş, şi „Iuliu…i-a dat voie să meargă pe la prietenii săi, şi să fie îngrijit de ei” (Fapte 27:3). Găsim şi aici un alt exemplu al modului în care Dumnezeu îi foloseşte pe credincioşi pentru a-i înviora pe alţi credincioşi.

Vedem acest lucru şi în 2 Timotei unde Pavel scrie despre un anumit credincios:

“Domnul să-şi verse îndurarea peste casa lui Onisifor; căci de multe ori m-a mângâiat, şi nu i-a fost ruşine de lanţul meu. Nu numai atât, dar, când a fost în Roma, m-a căutat cu multă grijă şi m-a găsit…Tu ştii foarte bine cât ajutor mi-a dat el…” (2 Timotei 1:16-18).

Onisifor era unul din fiii spirituali ai lui Pavel, şi el îl iubea pe Pavel atât de adânc şi necondiţionat, încât l-a căutat în suferinţele sale. Odată, când Pavel se afla în închisoare, Onisifor a mers prin oraş căutându-l până când l-a găsit. Motivaţia lui era simplă: „Fratele meu se află în durere. El a suferit teroarea unui naufragiu, iar acum este lovit de Satan. Trebuie să-l încurajez.”

Lucrarea de înviorare include în mod clar căutarea celor care se află în suferinţă. Auzim foarte mult vorbindu-se despre puterea în biserică în aceste timpuri: puterea de a vindeca pe cei bolnavi, puterea de a câştiga pe cei pierduţi, puterea de a birui păcatul. Dar eu aş spune că există o putere mare şi vindecătoare care se revarsă dintr-o persoană înviorată şi reînnoită. Depresia, chinul sufletesc sau un duh tulburat poate cauza tot felul de dureri fizice, dar un duh care este înviorat şi încurajat – care a simţit ce înseamnă să fii acceptat, iubit şi dorit – este balsamul vindecător de care este nevoie cel mai mult.

Lucrarea de înviorare o găsim şi în Vechiul Testament. Atunci când David era urmărit de Împăratul Saul, el era epuizat, rănit şi nevoit să fugă zi şi noapte. În acea perioadă el s-a simţit respins de slujitorii lui Dumnezeu şi de oamenii lui Dumnezeu. Apoi, într-un moment crucial, prietenul lui David, Ionatan, a venit la el: “Atunci Ionatan, fiul lui Saul, s-a sculat şi s-a dus la David. El i-a întărit încrederea în Dumnezeu, şi i-a zis: ‘Nu te teme de nimic, căci mâna tatălui meu Saul nu te va atinge. Tu vei domni peste Israel, şi eu voi fi al doilea după tine” (1 Samuel 23:16-17).

Aceasta era tot ce avea nevoie David să audă şi imediat duhul său a fost înviorat să meargă mai departe. Vedem acest exemplu deseori în Scriptură: Dumnezeu nu trimite un înger sau o vedenie, dar trimite un alt credincios pentru a-i înviora pe preaiubiţii Săi.

Devotionale: David Wilkerson

Florin Ianovici: “Am fost in avionul care a luat foc!”

Unii au intitulat stirea: “zbor de cosmar”! Altii i-au zis “spaima in aer” sau “avionul groazei”. Putin conteaza titlurile care se dau pe pamant.

Pe scurt. La ora 18.15 de la Roma trebuia sa decoleze un avion al companiei Blue Air, cu destinatia Bucuresti. Dupa aproape o ora de stat in avion, pe la ora 19.40 am decolat. Am auzit un zgomot metalic neregulat si la putin timp o bubuitura. Motorul din stanga a luat foc. Fereastra mea era chiar in dreptul motorului avariat.

Pasagerii au inceput sa strige. Mai ales ca nimeni dintre personalul avionului nu spunea nimic. Teama noastra a fost ca pilotul nu observase ca motorul a luat foc. Unii s-au ridicat cu gand sa mearga spre cabina pilotului.

S-a creat panica. Oamenii au inceput sa strige:”vom muri!”. Strigau la pilot:”opreste avionul”! In jur tinere, copii, plangeau.

Mai apoi vocea unui insotitor de bord s-a facut auzita. Ni s-a spus ca pilotul a observat ca motorul a luat foc si ca s-a intrerupt alimentarea cu combustibil. Incendiul s-a oprit. Am ramas intr-un motor. Parcusesem o distanta mica din momentul decolarii.

Pilotul ne-a comunicat ca vom ateriza de urgent pe aeroportul din Roma. Am luat altitudine. Am urcat cam pana la 3000 de metrii. Avionul s-a intors spre Roma.De doua ori am pierdut altitudine. Am cazut in gol.

Am aterizat. Oamenii au izbucnit in aplauze. De jur imprejurul avionului autospeciale pregatite pentru interventie. Nu a mai fost cazul.

Am coborat. Unii nu s-au mai urcat. Cei mai multi erau suparati pe Blue Air si pe Romania. Un grup de tineri s-au imbatat.Langa mine o tanara tremura ca frunza. Telefoane mobile peste tot. Oamenii povesteau ce li s-a intamplat.

Dupa 6 ore am aterizat la Bucuresti cu o alta aeronava. Rude, prieteni, s-au imbratisat. Televiziunile filmau, cautau sa ia interviuri.Va demara o ancheta pentru ca avionul era nou si in garantie.

Aceasta este stirea…!

Luni dimineata m-am trezit. Eram in garsoniera bisericii Muntele Sionului din Roma. Avusesem un vis care m-a marcat puternic. Fetele mele, Aniela si Carina erau in camera alaturata. Pentru prima data m-au insotit in lucrarea lui Dumnezeu. Le-am chemat langa mine si le-am povestiti visul:

Ajunsesem la poarta cerurilor. Acolo erau doua intrari apropiate. Una era catre rai si una era catre iad. Am observat ca toti oamenii care ajungeau acolo se indreptau spre intrarea catre rai. Insa acolo era un inger. Si unii dintre ei erau aruncati spre cealalta intrare care ducea spre iad. Am vazut o persoana cunoscuta care a fost asa aruncata.

Am inteles atunci de ce Biblia spune ca unii vor fi “aruncati in intuneric…”. Pentru ca de fapt nimeni nu mergea spre iad. Toti se indreptau spre intrarea catre rai.

La un moment dat ingerul de la poarta s-a indreptat catre mine si mi-a spus:

”- Tu ce faci?.

- Eu i-am raspuns:nu cred ca este timpul ca eu sa fiu aici!

- Asta nu depinde de mine, mi-a spus el, ci de Dumnezeu.Am inteles ca trebuie sa vorbesc cu Dumnezeu.Am vrut sa il intreb cum pot sa il gasesc pe El, dar ingerul a plecat. Atunci mi-am amintit ca nu trebuie sa merg undeva ca sa il gasesc pe Dumnezeu ci e suficient sa ma rog ca El sa vina. M-am rugat. Atunci un nor luminos a aparut si in nor era un chip. Am vorbit:

- Cred ca eu nu trebuie sa fiu acum aici!

- Asa este, mi-a spus. Dar vreau sa iti amintesti ca ti-am daruit viata.”

Am vorbit cu Aniela si Carina. Le-am spus ca eu cred ca visul acesta insemna ca trebuie sa multumesc Lui Dumnezeu pentru ca mi-a scapat viata. Cu doi ani inainte am avut un accident de masina teribil. Numai mana Domnului m-a protejat. Atunci Dumnezeu printr-o descoperire ma instiintase. Credeam ca semnificatia visului era aceea de a nu uita sa multumesc Lui pentru ca mi-a dat viata.

M-am intalnit cu Andreea. O tanara de la noi din biserica care urma sa se intoarca la Bucuresti cu acelasi zbor ca si noi. Impreuna cu George, diaconul bisericii, si Lidia sotia pastorului, am mers la un supermarket. Pe drum visul avut revenea continuu. Le-am povestit si lor visul.

Pe la pranz ne-am intalnit cu pastoral bisericii, Stelian Mag, care ne-a condus la aeroport. La pranz i-am povestiti si lui visul. A ramas pe ganduri.

Ne-am despartit. Ne-am imbarcat. Am decolat. Apoi avionul a luat foc. Copilele mele s-au speriat. Carina a inceput sa planga. Pentru o clipa am simtit fiorul mortii. O clipa de groaza. Mi-am inchipuit ca din moment in moment avionul va exploda. M-am uitat la fetele mele si mi-a parut rau ca nu vor vedea mare lucru din viata aceasta. M-am gandit la Mina, la sotie, si la faptul ca va ramane fara familie. Si m-a luat frica.

Apoi mi-am amintit de vis. De faptul ca Dumnezeu mi-a spus ca nu era timpul sa fiu la portile vesniciei. De faptul ca imi daruieste viata. In fapt, a doua oara. Si le-am spus fetelor sa nu se teama. Le-am amintit de vis. Au prins curaj.

O pace deosebita a coborat peste mine. Am simtit maretia unui Dumnezeu care poarta de grija. Am simtit ca nu sunt o intamplare. Ca am pret in ochii Domnului. L-am iubit. Am plans la gandul ca El isi face timp sa ne instiinteze. M-am rugat cu copilele si i-am multumit. Inca sunt coplesit. Fiindca Dumnezeu ne-a dat viata. Dar mai ales ca ne poarta de grija. Ca este atat de iubitor incat ne vorbeste. Nu stiu cum sa spun acest lucru in cuvinte. Mi-e teama sa nu Il supar. Dar ce bine e sa ai un Dumnezeu care te iubeste in acest fel.

Stau acum in fata computerului si nu stiu ce sa numesc vis si ce sa numesc realitate. Mai puternica decat incendiu, decat frica mortii, decat spaima familiei este recunostinta. Mai real imi pare visul. Unde Dumnezeu mi-a transmis ca nu a uitat. Ca stie. Si ca iubeste. Sunt tare recunoscator ca El are timp pentru fiecare.

Prieteni! Cerul e o realitate. Dumnezeu e viu. Sa fim atenti la decolare!

Intentionat am lasat numele pastorului si al diaconului din Roma. La fel si al Andreei din biserica Betel. Va rog sa ma iertati. Dar poate unii se vor indoi. Fiti va rog nu martorii mei, ci ai Lui. In fond in toate aceste este vorba despre El. Despre Dumnezeu, iubitorul de oameni. Fii slavit, Tata!

Pasagerii avionului cuprins de flacari povestesc experienta de cosmar

StirileProTV.ro

sursa: http://florinianovici.blogspot.com/

Petitie impotriva legalizarii prostitutiei si a drogurilor “usoare”

Destinatar: Guvernul Romaniei

In septembrie o comisie prezidentiala a recomandat legalizarea prostitutiei si a drogurilor usoare. Luna trecuta cetatanii tarii au reactionat in mod democratic la aceasta propunere si au initiat referenduri locale pentru consultarea cetatenilor tarii daca doresc legalizarea prostitutiei si a drogurilor usoare in orasele, judetele, sau tara lor. Aceste referenduri sunt programate pentru finele lunii noiembrie si inceputul lunii decembrie in diferite parti ale tarii, printre altele la Caransebes, Barlad, Brasov si Suceava.

Alianta Familiilor din Romania apreciaza aceste initiative, se uneste acestor eforturi, le sprijineste si indeamna pe toti cetatenii sa se prezinte la vot sa voteze impotriva legalizarii prostitutiei si a drogurilor usoare in Romania. Chemam publicul din Romania sa isi exprime solidaritatea cu cetatenii din aceste si alte orase si judete din Romania si sa semneze aceasta petitie. Suntem o tara crestina si dorim un mediu moral sanatos pentru familiile si copiii nostri. Prostitutia si drogurile omoara. Costul social al acestor plagi este imens si iremediabil. Romania are nevoie de sanatate morala nu de degradare morala.

Spunem NU prostitutiei si drogurilor. Spunem DA unei societati sobre din punct de vedere moral. Spunem NU politicienilor care sprijina legalizarea prostitutiei sau a drogurilor. Spunem DA politicienilor care promoveaza moralitatea si valorile.

Va rugam semnati petitia si dati-o mai departe. Semnaturile vor fi inaintate Guvernului la sfirsitul anului.

Alianta Familiilor din Romania
www.protejarea-familiei.com

O carte pe saptamana

Gata cu scuzele

De: Tony Evans si Bill McCartney

Barbatii ii privesc cu deosebit respect pe acei indivizi care incaseaza o lovitura si-si continua inaintarea. Noi il admiram pe acel luptator care se ridica de jos dupa un knock-out si ramane in joc pana la ultima bataie a gongului. Mijlocasul care e atacat din spate fara a pierde balonul, ne castiga consideratia. O asemenea tenacitate este admirabila, insa e nevoie de mai mult decat indrazneala pentru a deveni barbatii care a intentionat Dumnezeu sa fim, mai ales cand luptele cu care ne confruntam sunt personale si destul de sensibile.
Problema durerii emotionale si a infrangerilor pe plan spiritual este o chestiune complet diferita fata de orice provocare la nivel fizic. Multi dintre noi barbatii nu ne simtim in largul nostru sau nu suntem echipati corespunzator pentru a le face fata. Tony Evans ne ofera genul de sfaturi si acea inspiratie de care avem nevoie pentru a razbi prin cele mai dificile situatii.
Inspirat din viata lui Moise, David, Iosif, Iona si alti barbati ai Bibliei care au trecut prin ce putea fi mai rau, Evans ii smulge pe barbati din mijlocul infrangerii lor si ii impulsioneaza: „Gata!” Gata cu nereusita ta de a fi barbatul care a intentionat Dumnezeu sa fii, indiferent de motiv. Evans ne dovedeste ca luptele cu care s-au confruntat altii ieri si cu care se confrunta astazi, sunt tocmai instrumentele pe care Dumnezeu le foloseste in a ne face barbatii biruitori de maine.

INTRODUCERE

In zilele noastre avem de-a face cu o generatie de barbati care sufera de „schiopatatul ratatului.” Oricine a practicat vreodata un sport stie la ce ma refer cand vorbesc despre „schiopatatul ratatului.” Este ceea ce se intampla cand un jucator din partea de teren departata de poarta calculeaza gresit un voleu si nu reuseste sa prinda mingea, sau cand un jucator foarte bun rateaza o pasa usoara. Se prabusesc la pamant si se ridica schiopatand.
Scopul schiopatatului este acela de a le masca falimentul. Impresia pe care incearca s-o transmita co-echipierilor si fanilor lor este ca motivul pentru care au ratat pasa a fost o crampa sau o intindere musculara, sau nu stiu ce alta maladie subita care le-a cuprins piciorul, si nicidecum propria lor eroare de calcul.
Asa ca schiopatatul devine scuza atletului, incercarea lui de a fi exonerat de vina pentru rateul sau. Dar daca consecintele unei ratari intr-un meci sunt relativ mici, realitatea nefericita este ca multi barbati au dezvoltat un gen de „schiopatat de ratat” cand vine vorba de propria lor viata. In loc sa-si asume falimentele si responsabilitatile, ei se scuza de ele, lasand impresia ca forte imposibil de controlat ar fi responsabile de circumstantele lor.
E adevarat ca circumstantele care ne depasesc capacitatea de a le controla, ne pot crea uneori dificultati in a fi tot ce a intentionat Dumnezeu sa fim. Insa trebuie sa incepem sa privim aceste lucruri ca provocari si oportunitati de victorie, si nu ca niste scuze pentru falimentul nostru sau pentru faptul ca nu intreprindem nicio actiune. A sosit timpul sa incetam sa dam vina pe circumstantele din trecut sau pe presiunile din prezent si sa traim ca barbati adevarati.
Acum, nu vreau sa spun ca barbatii adevarati sar pur si simplu peste orice obstacol, la fel ca Superman. Nu, cu totii ne mai impiedicam si cadem. Insa a fi barbat adevarat inseamna sa nu permiti trecutului tau sa-ti controleze prezentul prin actiuni de genul „schiopatatului” pentru a-ti ascunde greselile. Ci sa ne asumam responsabilitatea pentru actiunile noastre, sa identificam ceea ce necesita corectare si sa incepem sa fim barbatii care doreste Dumnezeu sa fim.
Aceasta este tema acestei carti. Este vorba despre barbati crestini care au renuntat la „schiopatatul ratatului” si au devenit oamenii lui Dumnezeu. Vorbeste despre barbati care si-au recastigat familia, biserica si societatea, ridicandu-se mai presus de circumstantele lor, prin harul si puterea lui Dumnezeu.
Aceasta carte ne vorbeste despre barbati care au gasit un scop, un sens si o directie pentru viata lor, in ciuda infrangerilor din trecut si a presiunilor la care sunt supusi in prezent. Vorbeste despre ce inseamna sa devii un barbat de caracter, un om al dedicarii, al puterii si al influentei pentru Isus Cristos. Asa imi doresc sa fiu. Esti si tu de partea mea, frate?
Afirm ca atunci cand barbatii Il cunosc pe Dumnezeu si aplica adevarurile Sale in viata lor, cu adevarat nu vor mai avea nevoie de nicio scuza!

Intra si tu pe site: Libraria Crestina Beraka Bacau:

http://librariacrestinaberaka.blogspot.com/search/label/Viata%20crestina

Dumnezeu a luat seama la tine!

Ce are de spus norul de martori din Evrei 12:1 ţie şi mie? Care este mesajul lor, după cum spune Scriptura, pentru cei frânţi de oboseală din Trupul lui Cristos? Simplu spus: „Căci ochii Domnului sunt peste cei neprihăniţi, şi urechile Lui iau aminte la rugăciunile lor” (1 Petru 3:12).

Eu nu cred că această mare mulţime de martori cereşti ne-ar sfătui să urmăm nişte teologii sau doctrine complicate. Cred că ei ne-ar vorbi în simplitatea adevărului:

• Autorul cărţii Evrei ne îndeamnă să privim la Isus, autorul şi Cel care va duce până la capăt credinţa noastră. Noi trebuie să continuăm a predica victoria crucii, să îndurăm acuzaţiile păcătoşilor împotriva noastră şi să îndepărtăm păcatul nostru care ne înfăşoară, alergând cu răbdare în alergarea care ne stă în faţă (vezi Evrei 12:1-2).

• Împăratul David ne mărturiseşte că noi putem avea încredere în iertarea Domnului şi El nu-Şi va îndepărta Duhul Sfânt de la noi. David a ucis un om, a fost un adulter şi un mincinos. Dar el s-a pocăit şi Tatăl nu avea să-l lase să plece, pentru că El a luat seama la David.
• Petru ne mărturiseşte că el a păcătuit împotriva celei mai mari lumini pe care a avut-o vreodată omul. Acest ucenic a umblat în prezenţa lui Isus; el s-a atins de Domnul şi a primit chemarea sa personal de la Cristos. Acest om ar fi putut trăi în vinovăţie şi condamnare, dar Dumnezeu a luat seama la el.
• Pavel ne-ar spune să nu ne fie frică de durerile noastre. Isus a suferit în fiecare zi a lucrării Sale şi El a murit în suferinţă. Şi atunci când Cristos l-a chemat pe Pavel să predice Evanghelia El i-a arătat cât de multe şi mari suferinţe îl aşteptau în viitor.

De-a lungul anilor săi de slujire, Pavel a trecut, într-adevăr, prin suferinţă. Cu toate acestea, durerile dovedesc faptul că Dumnezeu a luat seama la tine. „Pentru ca nimeni din voi să nu se clatine în aceste necazuri; căci ştiţi singuri că la aceasta suntem rânduiţi” (1 Tesaloniceni 3:3).

Vedem, de asemenea, mărturia lui Iov: „Ce este omul, ca să-Ţi pese atât de mult de el, ca să iei seama la el, să-l cercetezi în toate dimineţile, şi să-l încerci în toate clipele?” (Iov 7:17-18, italicele îmi aparţin).

Atunci când Dumnezeu ia seama la tine, vei fi deseori încercat. Dar faptul este că cu cât mai mult ţine suferinţa şi cu cât mai dificilă este ea, cu atât mai adânc Dumnezeu a luat seama la tine pentru a-ţi arăta dragostea şi grija Lui. Aceasta este mărturia vieţii lui Pavel şi a lui Isus. Duşmanul s-ar putea să vină împotriva ta, dar Domnul nostru a ridicat un steag împotriva lui. Noi găsim odihnă absolută în Isus.

Devotionale:  D. Wilkerson

Eveniment

Biserica Creştină Baptistă din Onesti, păstorită de fratele Ionel Chvioiu, în iulie 2006, a plantat o biserică în comuna Dofteana, judeţul Bacău. În ziua de 5 iulie 2009 s-au împlinit 3 ani de la înfiinţarea acestei biserici, şi evenimentul a fost o bucurie pentru fraţii din Oneşti şi din Dofteana. Îi mulţumim Domnului că El încă mai lasă uşa harului deschisă pentru cei ce vor să-L primească în viaţa lor.