Pentru ora aceasta tarzie din miez de noapte este nevoie de oameni ”incandescenti”. La Rusalii, flacara Dumnezeului celui viu a devenit pentru ucenicii umpluti de seva flacara inimii omenesti. Biserica a inceput in camera de sus cu acesti oameni care au simtit agonia acestei faclii; dar azi freamatul acela se sfarseste in Sali de banchete cu oameni care se ghiftuiesc la mese, sub cuvant ca se organizeaza.
Biserica a inceput cu o trezire la viata; azi sfarseste cu o adormire la ritualuri. Am inceput cu o activitate virile; sfarsim cu o stare sterile. Membrii inscrisi in randurile Bisericilor au fost oameni de foc, nu cu grade; azi au grade, dar n-au foc.
O fratii mei, nevoia imperioasa a ceasului pe care il traim sunt oameni cu inimile aprinse si inflacarate de focul sfant.
Leonard Ravenhill-“De ce intarzie trezirea”
La 2 iulie 1504, in a patra ora a zilei dupa 47 de ani si 3 luni de domnie, Stefan cel Mare avea sa se sfarseasca din viata, lasandu-ne drept mostenire niste cuvinte ce dainuie de ani si ani prin Tara Moldovei, atat de zguduitor evocate de Barbu Delavrancea in piesa Apus de soare: „…Tine-ti minte cuvintele lui Stefan, care ne-a fost baci pana la adanci batranete… ca Moldova n-a fost a stramosilor mei, n-a fost a mea si nu este a noastra, ci a urmasilor urmasilor urmasilor nostri in veacul vecilor!…
De drept, insa, Tara Moldovei apartine lui Hristos in veacul vecilor. Pentru a o revendica avem nevoie de oameni incandescenti. Oameni de foc, nu cu grade.
Intr-o perioada laodiceana, Biserica Crestina Baptista Adevar si Lumina se doreste a fi un rug de foc, care arde si nu se mistuie, care exprima slava Domnului.
Oamenii lui Dumnezeu din toate timpurile au fost cuprinsi de focul sfant luat de la altarul lui Dumnezeu. Din acest foc sfant si-au luat taria. Nimic nu le-a stat in cale. Scopul lor a fost gloria si maretia lui Dumnezeu.
Erau in adevar, aveau lumina, pentru ca au fost cuprinsi de focul, de puterea Duhului Sfant.
Acest foc face din niste oameni obisnuiti, oameni cu adevarat extraordinari.
pastor Ruben Cicai.
